Loc despre cultură altfel

Spectacol inedit la Galeria Jecza

17405_10203340863794218_7997143485024739419_n

Duminică, 5 aprilie 2015 de la ora 19:00, la Galeria Jecza, va avea loc premiera spectacolului „Lulu, o mascaradă” după piesa „Lulu” a lui Frank Wedekind, un eveniment artistic care îmbină artele vizuale cu arta teatrului.

„Ideea mi-a venit prin 2007 când am văzut o expoziție la Pinakothek der Moderne din München, care se numea Female Trouble, despre istoria fotografiei feministe. Pe lângă asta sunt un mare fan al lui Wedekind. Cu acest spectacol am făcut legătura dintre acea expozitie despre istoria feminismului și piesa lui Wedekind care reprezintă în teatru prototipul artistei ce luptă pentru drepturile ei naturale. Catalogul expoziției Female Trouble este sursa principală, care inspiră întreaga atmosferă. Întorcându-mă cu trenul de la expoziție, am citit poveștile acelor femei și așa a apărut ideea spectacolului. Fiecare scenă se petrece într-o altă perioadă istorică, într-o altă lume – cea a artistei prezentate”, explică Alexandru Mihăescu, regizorul spectacolului.

Povestea piesei este completată și de câteva documente biografice ale unor artiste cunoscute în domeniul artei vizuale: MAYA DEREN (născută Eleonora Derenowsky 29 Aprilie 1917, Kiev Ucraina – 13 Octombrie 1961 New York, SUA), a fost dansatoare, coregrafă, poetă, scriitoare și fotograf. În cinematografie a lucrat ca regizor, scenaristă, operator, editor, actriță, antreprenor și pionier în filmul experimental în SUA. Asemeni lui Jean-Luc Godard și Sergei Eisenstein, Deren a fost atât teoretician cât și regizor de film. În comparație cu primii, este relativ puțin cunoscută în teoria filmului, filmele ei fiind rareori vizionate în afara cursurilor de film feminist.

deren-icon

VIRGINIA OLDOINI, CONTESSA DI CASTIGLIONE (22 martie 1837 – 28 Noiembrie 1899). Cunoscută ca și La Castiglione, s-a născut în familia nobiliară Castiglione din La Spezia. A fost o aristocrată din secolul al XIX-lea, devenită notorie ca și amantă a împăratului francez Napoleon al III-lea. De asemeni, a fost o figură importantă pentru începuturile fotografiei. Începând din anul 1856 și până la moarte, a făcut împreună cu Pierre-Louis Person peste 700 de fotografii care reproduceau momente importante din viața ei. La un moment dat începuse să aibă datorii importante tocmai din cauza acestui proiect. Unele fotografii sunt foarte îndrăznețe pentru acea perioadă, ea fiind reprezentată dezvelindu-și coapsele și picioarele. Capul ei este tăiat din aceste fotografii. Robert de Montesquiou, poet simbolist și dandy, a fost fascinat de Contesă, dedicând-și treisprezece ani din viață în redactarea unei biografii. După moartea acesteia, a colectat peste 400 de fotografii cu ea, care acum sunt în colecția Metropolitan Museum of Art.

Countess_Castiglione_1860_Louis_Pierson_MOMA_copy

Inga Svala Thórsdóttir (născută în Islanda, 1966), o reprezentantă importantă a artei conceptuale islandeze (conceptualism – curent artistic în care conceptul sau ideea din spatele unei lucrări sunt mai importante decât valorile estetice sau materiale) .

A absolvit Departamentul de Pictură al Școlii Islandeze de Arte și Meserii, precum și cursurile Hochschule für bildende Kunste din Hamburg. Expune din anul 1993, colaborând și lucrând împreună cu Wu Shanzhuan (soțul ei) de peste 20 de ani. A inițiat Thor’s Daughter’s Pulverization Service – http://cityofborg.com/ – unde ia obiecte, de la mingi de fotbal la curele, pietre până la o cadă și le pulverizează prin diverse metode înainte de a le pune la borcan.

wu-and-inga-portrait-640x380

Proiectul va fi prefațat de către Adriana Babeți, profesor de literatură comparată, critic literar și eseist contemporan, o figură importantă pe scena culturală românească și timișoreană. „Am considerat că este necesar ca publicul să fie pus în temă, majoritatea artistelor prezentate nu sunt cunoscute decât de persoanele din domeniu, de un critic de artă de exemplu”, menționează creatorul spectacolului.

Care este mesajul piesei?

Alexandru Mihăescu: „Artistele din spectacolul meu încearcă să transmită mesajul lor adevărat și o fac prin mediul în care lucrează, fotografie, pictură, performance, arhitectură. Legătura dintre artistele pezentate și textul lui Wedekind este la nivel de scop. E un spectacol despre disperarea individului modern, nevoia lui de libertate, de a trăi o viață autentică. E un spectacol despre problema modernității și lupta pentru cîștigarea unor drepturi prin care se poate ajunge la identitate și autenticitate”.

Atât actorii – Claudia Ieremia, Ana Munteanu și Bogdan Spiridon – cât și cei din departamentul tehnic fac parte din staff-ul Teatrului Național Timișoara. Alex Mihăescu este la a doua colaborare, după spectacolul „Oxygen” montat în 2012 la TNT, cu aceeași echipă.

Coregrafia: Tünde Baczo / Scenografia: Zsolt Fehervári / Muzica: Sebastian Hamburger / Light design: Lucian Moga / Video design: Lucian Matei / Costume: Simonei Vegh.

„Lulu, o mascaradă” este realizat cu ajutorul Asociației Simultan (care se ocupă cu promovarea diverselor proiecte culturale, în special New Media Art) și a Direcției Județene pentru Cultură Timiș.

Cum combini o expoziție de fotografie cu un text de teatru și faci din asta un spectacol?! Răspunsul îl vom afla mergând la spectacol. Eu voi fi acolo.

Marți, 7 aprilie 2015, va fi urmatoarea reprezentație, tot de la ora 19:00.

Prețul biletului: 25 RON

Comentarii

Lasati un raspuns

Adresa de email nu va fi publicata.

Puteti folosi aceste HTML tag-uri si attribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>